În urmă cu câteva zile, Consiliul Uniunii Europene și-a ratificat obiectivul de a realiza cel puțin unul 27% energie regenerabilă în consumul final în anul 2030. Această propunere a Consiliului intră în conflict cu obiectivul Parlamentului European, care apără un procent de 35%, și chiar cu cele mai ambițioase obiective ale Comisiei Europene însăși.
Decizia Consiliului a fost surprinzătoare, deoarece a venit la doar o săptămână după lideri europeni precum Mariano Rajoy, fostul președinte spaniol sau președintele francez, Emmanuel Macron, a apărat la Paris necesitatea creșterii prezenței energiilor curate, în perioada Summit-ul unei planete.
Mecanismele de asigurare a respectării acestui obiectiv vor fi încadrate în cadrul guvernării Uniunea Energetică, un program care urmărește coordonarea eforturilor statelor membre. Scopul este de a garanta politici comune care să permită atingerea a cel puțin acel 27%, prin mecanisme de control și coordonare.
Spania a arătat o evaluare pozitivă a regulamentului propus, care simplifică proceduri administrative pentru instalarea surselor regenerabile, stabilește noi angajamente legate de pătrunderea acestora în sectorul transporturilor și prezintă criterii obiective de evaluare a progresului statelor membre pe acest front. Aceste măsuri, potrivit guvernului spaniol, sunt cheie pentru accelerarea tranziției energetice.
El Ministerul Energiei Spaniolă împărtășește viziunea Consiliului, subliniind că nu ar trebui să existe nicio discriminare sau subvenții încrucișate între consumatori și că toată lumea trebuie să contribuie în mod echitabil la costul sistemului de electricitate, indiferent dacă este sau nu autoconsumator.
O decizie cheie este aceea că, până în 2030, statele trebuie să reflecte în ceea ce le privește Planuri naționale pentru energie și climă modul în care vor coopera cu alte state europene pentru a îndeplini obiectivul de interconectare de 15%. Acest obiectiv urmărește îmbunătățirea integrării surselor regenerabile între țările vecine, acordând prioritate cooperării și infrastructurii partajate.
La fiecare doi ani, va fi efectuată o analiză a progresului țărilor în legătură cu acest obiectiv de interconectare. Dacă se constată întârzieri, Comisia va fi împuternicită să intervină și să coopereze cu statele membre pentru a găsi soluții care să accelereze procesul.
Importanta realizarii unui minim de 15% în interconectare Este crucial pentru țări precum Spania, care depind în mare măsură de interconexiuni pentru a integra mai bine sursele regenerabile. De fapt, acesta este unul dintre aspectele cele mai solicitate de guvernul spaniol, având în vedere rolul său strategic în îndeplinirea angajamentelor sale.
Obiectivele regenerabile și Acordul de la Paris
Stabilirea obiectivelor de utilizare a energie regenerabilă în Uniunea Europeană formează o parte esențială a angajamentelor dobândite în Acordul de la Paris împotriva schimbărilor climatice. Obiectivul principal al acestui pact este limitarea creșterii temperaturile globale la 2º C față de nivelurile preindustriale. Pentru a realiza acest lucru, UE s-a angajat să reducă cu cel puțin 40% din emisiile sale de gaze cu efect de seră până în 2030, luând ca referință nivelurile din 1990.
Extinderea subvențiilor la centralele termice este un alt punct de dezbatere în cadrul politicilor energetice europene. Aceste subvenții urmăresc să despăgubească proprietarii acestor centrale pentru că rămân o rezervă în perioadele în care sursele regenerabile, cum ar fi solare sau eoliene, nu sunt disponibile. Această măsură a fost însă criticată de mai multe organizații sociale și de mediu, care consideră că subvenționarea surselor de energie fosilă contravine obiectivelor Acordului de la Paris.
El Comisarul european Arias Cañete a propus ca, începând cu 2020, centralele termice care emit mai mult de 550 de grame de CO2 pe kilowatt/oră de energie electrică produsă nu primesc aceste subvenții. În ciuda acestui fapt, statele membre au convenit asupra unei reduceri treptate a acestor plăți începând cu 2025, pentru a le elimina înainte de 2030.
Franța, Danemarca, Portugalia și alte țări au susținut reducerea drastică a utilizării cărbunelui, în timp ce altele, precum Polonia și Ungaria, au fost mai reticente din cauza dependenței lor mari de această resursă. Acest lucru reflectă diferențele în cadrul UE în ceea ce privește viteza și abordarea pentru obținerea unei energii complet curate.
Biocombustibilii și rolul lor în durabilitatea energetică
în ceea ce privește biocombustibili, Miniștrii Energiei UE au propus ca, până în 2030, cel puțin 14% din combustibilul folosit în transport să provină din biocombustibili. Acest obiectiv a fost văzut ca un sprijin cheie pentru acest sector, dar generează și controverse. Se teme că creșterea biocombustibililor de prima generație, precum cei derivați din ulei de palmier sau soia, va concura cu culturile destinate alimentației, ceea ce ar putea genera probleme de aprovizionare cu alimente. Pentru a contracara acest lucru, Comisia a propus limitarea cotei sale la 3,8%.
Cu toate acestea, mai multe organizații de mediu precum Greenpeace și SEO/BirdLife și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impulsul către biocombustibili. Aceștia susțin că această măsură ar putea încetini avansul altor tehnologii precum mașina electrică, care pe termen lung ar putea oferi o soluție mai eficientă și mai curată pentru transport.
Dezbaterea continuă asupra rolului biocombustibililor este esențială pentru viitorul energetic al UE. În ciuda faptului că este o sursă mai curată decât combustibilii fosili, producția sa rămâne sub control din cauza efectelor colaterale asupra schimbării utilizării terenurilor și a concurenței cu culturile alimentare.
Din acest motiv, hidrogen verde a început să câștige teren ca alternativă viabilă la biocombustibili. Deși se află încă într-o fază incipientă de dezvoltare și implementare, acest element promite să ofere o soluție pe termen lung, în special pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă. Este de așteptat ca progresele în producția și stocarea hidrogenului să poată contribui în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor energetice ale UE.
