COP29, cel mai important summit climatic din 2024, a început la Baku, Azerbaidjan. Evenimentul, organizat sub umbrela Națiunilor Unite, reunește reprezentanți din 197 de țări, având ca obiectiv principal: ajunge la un acord privind finanțarea climatică necesare pentru a face față efectelor schimbărilor climatice. Anul acesta, una dintre temele centrale este cum se distribuie fondurile și cine ar trebui să pună banii pe masă, cu o atenție deosebită celor mai vulnerabile economii care suferă cel mai direct consecințele încălzirii globale.
Contextul summit-ului nu este cel mai favorabil. Se estimează că 2024 va fi cel mai cald an din istoria înregistrată, depășind bariera temută a creșterii cu 1,5 ° C a temperaturii medii globale în comparație cu nivelurile preindustriale. Acest prag, pe care Acordul de la Paris la identificat ca fiind cheie pentru evitarea celor mai catastrofale efecte ale schimbărilor climatice, pare să fie pe cale să fie depășit.
Rolul central al finanțării climatice
Finanțarea climei este subiectul vedetă la Baku. Acest summit a fost numit „COP al finanțelor”, deoarece discuțiile se învârt în jurul Nou obiectiv colectiv cuantificat, care urmărește creșterea contribuțiilor țărilor dezvoltate către cei mai vulnerabili. În prezent, acordul în vigoare din 2015 promitea mobilizarea a 100.000 de miliarde de dolari anual, însă această limită s-a dovedit insuficientă.
Pentru COP29, se așteaptă ca suma să crească semnificativ. Potrivit ONU, țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de 1,1 trilioane de dolari în fiecare an începând cu 2025, iar cifra ar putea ajunge la 1,8 trilioane până în 2030. Uniunea Europeană conduce eforturile în acest domeniu, sperând să se consolideze ca partener cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice. .
Cu toate acestea, dezbaterea nu se încheie cu strângerea banilor. De asemenea, este crucial să se determine Cum vor fi gestionate fondurile și țărilor cărora le vor fi alocate. Națiunile din sudul global sunt cele care solicită cel mai mult o distribuție echitabilă a resurselor, în timp ce puteri precum Statele Unite și Japonia pledează pentru implicarea finanțării private pentru a reduce dependența de fondurile publice.
Absențe majore în negocierile climatice
Acest summit a început cu absențe importante care pot afecta negocierile. Nu au participat nici președintele Statelor Unite, Joe Biden, nici succesorul său Donald Trump (recent ales în alegeri). În locul lui Biden, John Podesta, principalul consilier climatic al Washingtonului, conduce delegația SUA. Nici Vladimir Putin și Xi Jinping, președinții Rusiei și Chinei, nu vor fi prezenți., ceea ce adaugă incertitudine la acordurile la care se pot ajunge.
Absența unor astfel de lideri influenți a generat îngrijorare printre principalii actori ai schimbărilor climatice. Există temeri că lipsa lor de angajament personal ar putea încetini progresul necesar pentru a asigura o soluție pe termen lung. În schimb, lideri precum Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei, vor fi prezenți pentru a contribui la discuții și se așteaptă să joace un rol activ în luarea deciziilor.
Provocarea de a menține încălzirea sub 1,5°C
Una dintre cele mai mari provocări pentru COP29 este să găsești o soluție eficientă care reușește să mențină creșterea temperaturilor globale sub 1,5 °C. Cele mai recente rapoarte ale organizațiilor internaționale precum Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) sugerează deja că planeta va depăși acest prag în 2024. Acest fapt, adăugat la frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, inundațiile și valurile de căldură, face ca urgența acestor acorduri să fie mai palpabilă ca niciodată.
Cu toate acestea, politicile actuale nu sunt suficiente. Simon Stiell, secretarul executiv al ONU pentru Schimbări Climatice, a declarat că încălzirea globală continuă să avanseze spre 3°C, ceea ce ar fi devastator pentru umanitate și planetă. În fața acestei situații, experții cer ca țările cele mai poluante, inclusiv puterile absente, să-și sporească angajamentele în materie de climă.
Acțiuni concrete pentru evitarea dezastrelor climatice
COP29 va căuta, de asemenea, acorduri concrete pentru reduce emisiile de gaze cu efect de seră printr-o creștere a contribuțiilor determinate la nivel național (NDC). Cele mai ambițioase țări sunt chemate să prezinte noi planuri de acțiune pentru climă pentru următorul summit, care va avea loc în Brazilia.
În plus, COP29 se va concentra pe cele deja discutate Fondul pentru pierderi și daune, conceput pentru a oferi sprijin financiar țărilor cele mai afectate de catastrofe climatice. Acest fond, a cărui creare a fost aprobată la COP27, mai are multe de definit în ceea ce privește funcționarea și finanțarea. Banca Mondială a fost desemnată ca manager temporar, deși această decizie nu a fost lipsită de critici, mai ales din partea națiunilor din sudul global care nu au încredere în instituție.
În cele din urmă, organizațiile de mediu insistă că rata actuală de reducere a emisiilor este insuficientă. Deși unele țări, precum Uniunea Europeană, au prezentat planuri ambițioase pentru 2050, cele mai recente rapoarte ale ONU sugerează că, dacă nu se iau măsuri drastice, planeta se va confrunta cu o creștere între 2,6, 3,1 și XNUMX grade până la sfârșitul anului. secolul. Acest lucru va reprezenta un risc iminent pentru milioane de oameni și ecosisteme.
COP29 de la Baku va fi decisivă în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, mai ales într-un an în care sunt așteptate recorduri de temperatură și fenomene meteorologice extreme. Pe măsură ce țările își negociază angajamentele financiare și de reducere a emisiilor, lumea urmărește îndeaproape, conștientă de faptul că acest summit ar putea marca un punct de cotitură în eforturile umanității de a atenua efectele devastatoare ale încălzirii globale.