La COP16, desfășurată la Cali, Columbia, între 21 octombrie și 1 noiembrie 2024, a fost un eveniment semnificativ pentru conservarea biodiversității. Deși s-au înregistrat progrese importante, lipsa acordurilor cu privire la aspecte cheie precum finanțarea A părăsit vârful cu un gust dulce-amărui și cu mari provocări în față.
Evenimentul a reunit peste 20.000 de delegați din aproape 200 de țări, în al treilea oraș ca mărime din Columbia. Agenda a fost axată pe punerea în aplicare a Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal, un acord emblematic adoptat în 2022, care are ca scop stoparea și inversarea pierderii biodiversității până în 2030. Cu toate acestea, după câteva zile de negocieri intense, multe probleme cheie au rămas nerezolvate.
Ce s-a realizat la COP16 de la Cali?
Una dintre cele mai notabile realizări ale COP16 a fost crearea Fundal Cali, un mecanism menit să redistribuie beneficiile obținute în urma utilizării secvențe digitale de resurse genetice (DSI). Companiile din sectoare precum cele farmaceutice, cosmetice și biotehnologie pot contribui cu un procent din profiturile sau veniturile lor la fond.
El 50% din fondurile strânse vor merge către comunitățile locale și indigene, care au fost din punct de vedere istoric gardienii biodiversităţii. Deși unii consideră acordul un pas important, alții îl consideră insuficient, deoarece participarea afacerilor va fi voluntară. Oscar Soria, de la ONG Common Initiative, a subliniat că eficacitatea fondului va depinde în mare măsură de dorința companiilor de a contribui.
Recunoașterea popoarelor indigene și afrodescendențe
Un alt mare progres a fost includerea unui organism subsidiar permanent pentru popoarele indigene și comunitățile locale în cadrul Convenției privind diversitatea biologică (CBD). Pentru prima dată, aceste comunități vor avea un spațiu oficial de consiliere în cadrul negocierilor internaționale privind biodiversitatea, asigurând participarea activă la luarea deciziilor.
La fel, recunoașterea rolului de Descendenții afro în conservarea biodiversității A fost o altă piatră de hotar. Deși această propunere a întâmpinat rezistența inițială din partea țărilor africane și a Uniunii Europene, a fost aprobată în cele din urmă datorită conducerii Columbiei și Braziliei.
Marele obstacol: finanțarea
În ciuda progreselor, COP16 a fost marcată de lipsa consensului în problema finanțării. Unul dintre obiectivele cheie ale Cadrului Global pentru Biodiversitate a fost mobilizarea 20.000 de miliarde de dolari anual până în 2025 y 30.000 de miliarde până în 2030, menită să sprijine țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a proteja biodiversitatea. Cu toate acestea, negocierile au stagnat și au fost în cele din urmă suspendate din cauza lipsei de cvorum la sesiunea plenară din 2 noiembrie.
Majoritatea țărilor din Africa și America Latină au cerut crearea unui fond specific pentru biodiversitate, independent de actualul Fond Global pentru Mediu (GEF), lucru pe care Uniunea Europeană l-a respins categoric. Impasul discuțiilor a lăsat în așteptare adoptarea unei strategii clare de mobilizare a resurselor necesare.
Astrid Schomaker, secretar executiv al CBD, a subliniat la începutul conferinței că succesul COP16 depinde în mare măsură de capacitatea de a mobiliza aceste resurse. Cu toate acestea, în urma suspendării, multe organizații precum Greenpeace au numit rezultatul un „eșec”, în timp ce WWF și-a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul obiectivelor de biodiversitate dacă nu vor fi eliminate lipsurile de finanțare.
Obiective globale în pericol
Una dintre principalele probleme cu care se confruntă COP16 a fost aceea doar 44 din 196 de țări și-au prezentat planurile naționale complete de biodiversitate, un număr insuficient pentru a îndeplini obiectivele stabilite în 2022. Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal cere țărilor să protejeze 30% din ecosistemele lumii până în 2030, dar cu atât de puține planuri naționale de acțiune în vigoare, obiectivul pare din ce în ce mai evaziv.
Întârzierea prezentării planurilor, precum și lipsa unui acord de finantare, pune în pericol îndeplinirea obiectivelor de conservare, ceea ce ar putea fi o lovitură serioasă pentru eforturile globale de a opri pierderea biodiversităţii.
Aspectul pozitiv: participarea fără precedent și COP-ul poporului
Deși lipsa acordurilor de finanțare a fost un eșec, COP16 a fost botezată de Susana Muhamad, președintele summit-ului și ministrul Mediului din Columbia, drept „COP al poporului”. Participarea societății civile a fost remarcabilă și a reușit să fie un adevărat pol de atracție cu așa-numita Zona Verde, un spațiu în care cetățenii, întreprinderile mici, ONG-urile și comunitățile locale și-au putut împărtăși propunerile și inițiativele.
Ministrul Muhamad a subliniat importanța unirii vocilor popoarelor indigene, comunităților locale și tinerilor, care joacă un rol fundamental în lupta pentru salvarea biodiversității. Potrivit cifrelor guvernamentale, Zona Verde a atras mai mult de 800.000 personas pe parcursul celor două săptămâni de eveniment, demonstrând preocuparea globală tot mai mare pentru protecția mediului.
Următorii pași către COP17
Odată cu suspendarea COP16, este de așteptat ca discuțiile privind finanțarea să se reia în a întâlnire intermediară la Bangkok înainte de COP17, care va avea loc în Armenia în 2026. Negocierile vor trebui să se concentreze asupra modului de mobilizare a resurselor necesare pentru implementarea Cadrului global pentru biodiversitate și a modului de a se asigura că mai multe țări își prezintă planurile naționale de acțiune.
Rezultatul acestor negocieri va fi crucial pentru menținerea speranței de a îndeplini obiectivele globale de biodiversitate înainte de a fi prea târziu. Cu mai puțin de șase ani până la atingerea obiectivelor pentru 2030, timpul este esențial, iar deciziile luate în următoarele întâlniri vor fi decisive pentru viitorul biodiversității planetei.
Fără îndoială, COP16 de la Cali a fost un summit plin de suișuri și coborâșuri, cu progrese importante, dar și cu mari provocări. În timp ce crearea Fondului Cali și recunoașterea comunităților locale reprezintă progrese semnificative, lipsa finanțării și întârzierile în prezentarea planurilor naționale de biodiversitate lasă în aer multe dintre speranțele puse la acest summit.