Modul de procesare a gunoiului continuă să fie o problemă în așteptare în multe orașe din întreaga lume, în special în cele mai populate din cauza volum mare de deșeuri pe care îl generează locuitorii săi. Lipsa unei gestionări adecvate a deșeurilor a cauzat depozitarea deșeurilor solide a devenit o problemă de mediu foarte gravă.
Tipuri de deșeuri
Gunoiul este clasificat în trei grupuri mari, fiecare cu implicații diferite asupra mediului:
- Organic: include deșeuri biologice, cum ar fi coji de fructe și legume, resturi de alimente, hârtie și țesături naturale precum mătasea sau bumbacul. sunt deșeuri biodegradabile și se descompun în mod natural și pot fi chiar reciclate ca compost sau îngrășământ.
- Anorganic: compus din minerale și produse sintetice precum metal, sticlă și plastic. Acestea sunt deșeuri nebiodegradabileși, deși multe dintre ele (cum ar fi sticla sau metalul) pot fi reciclate, degradarea lor lentă le face o problemă de mediu de lungă durată. Printre cele mai dăunătoare sunt Deșeuri electronice.
- Sanitar: deșeuri care includ produse medicale, cum ar fi tifon, bandaje, tampoane igienice și scutece de unică folosință. Acestea sunt deosebit de problematice din cauza acumulării lor rapide în gropile de gunoi și a capacității lor scăzute de reciclare.
deșeuri organice Ele pot fi reciclate pentru a produce îngrășământ pentru plante, în timp ce majoritatea deșeurilor anorganice sunt reciclabile (deși nu fără dificultăți). deseuri sanitare Este, totuși, una dintre cele mai îngrijorătoare pentru ecologiști, deoarece include de obicei materiale considerate cele mai dăunătoare.
Cu politici publice adecvate și o mai mare conștientizare a cetățenilor cu privire la necesitatea de a clasifica și gestiona corect gunoiul, o parte din problema de mediu ar putea fi rezolvată. Cu toate acestea, aceasta este încă departe de a fi o realitate în multe regiuni.
Tratamentul de deșeuri reciclabile generează beneficii semnificative, precum reducerea deșeurilor solide care ajung în gropile de gunoi sau producerea de compost din deșeuri organice.
Vărsarea deșeurilor solide poluează aerul, solul și apa
Una dintre principalele probleme generate de toate tipurile de deșeuri este transferul acestora la gropile de gunoi, unde amestecurile nediscriminate de deșeuri organice, anorganice și sanitare produc efecte grave asupra aerului, solului și apei. În gropile de gunoi, gunoiul se descompune, generând gaze poluante, în timp ce plasticul și alte deșeuri anorganice pot rămâne sute de ani fără a se descompune.
Eliminarea fără discernământ a gunoiului provoacă contaminarea a trei zone cheie pentru mediu:
- Aire: Descompunerea deșeurilor generează gaze toxice care poluează aerul, afectând calitatea vieții în zonele din apropierea gropilor de gunoi.
- Suelo: Deșeurile, în special materialele plastice și elementele anorganice, afectează direct fertilitatea solului, degradându-i capacitatea de a susține viața plantelor.
- apă: Ploile pot trage substanțele poluante din deșeuri în corpurile de apă din apropiere, afectând atât sursele subterane, cât și cele de suprafață, în plus față de modificarea echilibrului ecosistemelor acvatice.
Prezența deșeurilor de plastic în oceane și râuri este o problemă deosebit de vizibilă, generând insule imense de plastic plutitor în apă precum celebra „insula de plastic” din Pacific, care se întinde pe 1.4 milioane de kilometri pătrați.
Poluarea aerului datorată deversării deșeurilor
Dintre gazele eliberate în atmosferă în timpul descompunerii deșeurilor organice, cele mai importante sunt Metan (CH4), Protoxid de azot (N2O) și Dioxid de carbon (CO2). Aceste gaze sunt extrem de nocive pentru mediu. CO2, de exemplu, are capacitatea de a rămâne în atmosferă mai mult de 500 de ani, contribuind în mod semnificativ la schimbările climatice.
Metanul este unul dintre principalii contributori la efectul de seră și are, de asemenea, un impact mult mai mare decât CO2 pe termen scurt. Aceste gaze captează căldura în atmosferă, amplificând încălzirea globală și modificând modelele meteorologice. Potrivit estimărilor științifice, dacă producția de gaze cu efect de seră nu este redusă drastic, temperaturile globale ar putea crește între 1,5 °C și 5,5 °C în următoarele decenii.
Pe lângă efectele gazelor cu efect de seră, deversările de deșeuri generează și particule în suspensie care afectează calitatea aerului din zonele înconjurătoare. Acest lucru poate avea consecințe foarte grave asupra sănătății umane, determinând o creștere a bolilor respiratorii și cardiovasculare, în special la populațiile din apropierea gropilor de gunoi active sau ilegale.
Poluarea apei din cauza gestionării necorespunzătoare a deșeurilor
Apa este una dintre resursele cele mai afectate de gestionarea inadecvată a deșeurilor. Poluarea apei se produce nu numai prin deversarea directă a deșeurilor în râuri și mări, ci și prin filtrarea prin sol a substanțelor toxice din gropile de gunoi. Aceste substanțe includ metale grele, levigați și alți compuși care modifică semnificativ calitatea apei.
Una dintre principalele cauze ale poluării apei este acumularea de deșeuri organice și anorganice care se descompune, eliberând levigatele care pătrund în subsol. Aceste levigați transportă toxine și alte elemente dăunătoare în straturile de apă subterană, contaminând acviferele care sunt adesea surse de apă potabilă pentru multe orașe. Dacă apa contaminată se scurge în corpuri de apă mai mari, cum ar fi râuri sau lacuri, impactul poate fi devastator atât pentru ecosistemele acvatice, cât și pentru comunitățile umane care depind de acele ape pentru băut, irigare sau pescuit.
Substanțele chimice derivate din plastic, îngrășămintele și alți poluanți industriali și chiar agricoli, cum ar fi amoniacul și metanul, afectează, de asemenea, procesele biologice din apă, provocând moartea speciilor acvatice și modificând lanțurile trofice naturale.
Deteriorarea biodiversităţii este un alt dintre principalele efecte ale acestei poluări. Numeroase specii de animale și plante pot fi grav afectate, riscând dispariția în multe cazuri.
Din acest motiv, este esențial să stabilim mecanisme eficiente de reducere a cantității de deșeuri care ajung la sursele noastre de apă și de a garanta gestionarea corectă a acestora pentru a evita deteriorarea ecosistemelor noastre acvatice și, prin urmare, bunăstării umane.
Tratarea adecvată a apei reziduale, împreună cu practicile durabile de gestionare a gropilor de gunoi, ar putea reduce considerabil aceste probleme. Cu toate acestea, cea mai eficientă soluție rămâne prevenirea poluării prin reducerea deșeurilor și implementarea strategiilor de reciclare și reutilizare.
Problema deșeurilor este globală iar impactul său nu se limitează la poluarea aerului, apei sau solului. Consecințele includ pierderea biodiversității, schimbările climatice și degradarea peisajelor naturale. Deși reciclarea și compostarea s-au îmbunătățit, singura soluție viabilă pe termen lung constă în reducerea generării de deșeuri.
Ce porcărie mi-am dorit și eu din apă
Elevii clasei a VI-a B ai IE ACGR au fost sensibilizați și promit să selecteze gunoiul pentru a nu continua să polueze casa noastră de pe planeta pământ
și cerem tuturor să reflecteze la asta, deoarece este o problemă foarte gravă care deja ne afectează