În 2017, Madrid s-a confruntat cu mai multe episoade de poluare ridicată din cauza unor factori precum inversiunea termică, lipsa ploii și utilizarea masivă a Vehicule private de către cetățeni. Această combinație provoacă niveluri dăunătoare de dioxid de azot (NO2) și alte particule, care afectează grav sănătatea rezidenților. Având în vedere această situație, se pune întrebarea: Sunt restricții de trafic pentru a controla poluarea?
Poluarea în Madrid: cifre alarmante și efecte asupra sănătății
Madrid, ca multe alte orașe din lume, suferă de probleme recurente de poluare. Potrivit Agenției Europene de Mediu (SEE), se estimează că în Spania peste 31.000 de oameni mor anual din cauza poluării, cu aproape jumătate de milion de victime în toată Europa. Acest lucru se traduce printr-un impact direct asupra calității vieții cetățenilor, în special a celor mai vulnerabili, precum copiii și persoanele în vârstă.
Dioxidul de azot și particulele în suspensie sunt principalii poluanți care afectează populația. Aceste valori depășesc adesea limitele stabilite de autoritățile sanitare, rezultând un mediu dăunător sănătății. De fapt, cel depășind 180 ppm de NR2 Este deja considerată dăunătoare, iar în unele părți ale orașului au fost înregistrate ocazional niveluri care depășesc 300 ppm.
În mai multe rânduri, poluarea atinge cote alarmante zile consecutive, fără a se realiza o scădere semnificativă în ciuda măsurilor restrictive temporare aplicate. Madridul nu face excepție, iar toxicitatea aerului este agravată de lipsa ploii sau a vântului care poate dispersa poluanții. Acest lucru creează o situație nesustenabilă pentru sănătatea publică și necesită măsuri mult mai stricte decât cele implementate până în prezent.
Restricții de trafic în Madrid: o revizuire a protocoalelor
Madrid are un protocol specific pentru momentele în care poluarea aerului depășește anumite praguri. Acest protocol este împărțit în mai multe scenarii, eșalonat în funcție de gravitatea episodului de contaminare. Mai jos detaliem cele patru scenarii stabilite:
1. Reducerea vitezei
Primul scenariu presupune a reducerea vitezei viteza maxima admisa la accesul in oras, limitand-o la 70 km/h. Această măsură are ca scop reducerea emisiilor de dioxid de azot provenite din traficul rutier.
2. Interzicerea parcării pentru nerezidenți
Dacă situația persistă sau se înrăutățește, se intră în al doilea scenariu, care pe lângă reducerea vitezei interzice parcarea vehiculelor nerezidente în zonele de parcare reglementate (zona SER). Aceasta urmărește să descurajeze utilizarea mașinilor și să promoveze utilizarea altor mijloace de transport.
3. Restricție pentru înregistrările pare și impare
Dacă nivelurile de poluare nu au fost reduse semnificativ, al treilea scenariu constă în a restricție de circulație în funcţie de numerele de înmatriculare ale maşinilor. Vehiculele cu numere de înmatriculare pare pot circula doar în zilele pare, în timp ce cele cu numere impare pot circula doar în zilele impare. Obiectivul este reducerea la jumătate a traficului vehiculelor în interiorul orașului.
În plus, în acest scenariu vehicule cu zero emisii și cele care au trei sau mai mulți ocupanți.
4. Extinderea interdicției până la perimetrul M30
Al patrulea și ultim scenariu prevede extinderea restricției menționate mai sus pe întregul M30, împiedicând circulația pe acest drum pentru vehiculele care nu respectă restricțiile de înmatriculare.
Rezultatele acțiunilor corective
Măsurile de reducere a traficului, deși bine intenționate, s-au dovedit insuficiente. În primele zile de activare a protocolului, s-a observat o reducere minimă a traficului între 1% și 5%, sugerând că sunt necesare restricții mai severe sau complementare, cum ar fi promovarea transportului public sau subvenții pentru reînnoirea vehiculelor.
Protocolul anti-poluare de la Madrid: măsuri pe termen lung
El Protocolul de poluare Madrid este doar o parte a strategiilor pe care Consiliul Local și alte autorități trebuie să le implementeze pentru a rezolva această problemă. În paralel, apare nevoia unei schimbări către alternative durabile cum ar fi mașinile electrice, utilizarea bicicletelor sau transportul public.
Viitorul mobilității are un accent mai clar: electrificarea transporturilor și reducerea emisiilor. Madrid a implementat deja măsuri precum zone cu emisii reduse (ZBE), cunoscut sub numele de Madrid Central și reînnoirea sa ca Madrid 360. În aceste zone, tranzitul vehiculelor poluante este interzis.
Zone cu emisii reduse (ZBE)
ZBE-urile din Madrid sunt concepute pentru a reduce drastic emisiile de NO2 și îmbunătățirea calității aerului. Conform reglementărilor actuale, în aceste zone pot circula liber doar vehiculele cu etichete ecologice B sau C. Vehiculele fără etichetă sau cu clasificare „A” au restricții de acces mult mai severe.
Începând din ianuarie 2025, acestor vehicule „A” li se va interzice complet accesul în zonele ZBE, cu excepții specifice precum autoturismele istorice, vehiculele de urgență și cele destinate transportului persoanelor cu mobilitate redusă.
Impact asupra calității aerului
Estimările bazate pe studii de la Universitatea Politehnică din Madrid indică faptul că aceste măsuri ar putea reduce emisii de oxizi de azot (NOx) la 1.147 de tone pe an. În plus, se așteaptă ca 62% dintre șoferii de vehicule private să treacă la transportul public, ceea ce ar contribui și mai mult la reducerea nivelurilor de poluare.
Amenzi și penalități
Nerespectarea reglementărilor de acces la ZBE-uri atrage amenzi în valoare de 90 de euro pe încălcare, conform reglementărilor în vigoare. În multe cazuri, autoritățile au prelungit perioadele de grație pentru a oferi oportunități de adaptare, dar sancțiunile sunt aplicate cu rigurozitate.
Aceste sancțiuni contribuie, de asemenea, la conștientizarea publicului, forțând șoferii să se informeze despre nivelurile de poluare și politicile active în orice moment.
Pentru a face față provocărilor actuale, Madrid și alte orașe din întreaga lume vor trebui să implementeze schimbări structurale în politicile lor de mobilitate și poluare. Este vital ca măsurile temporare de restricție a traficului să fie însoțite de un program educațional de conștientizare și de dezvoltare durabilă a infrastructurii.
Viitorul orașelor noastre va depinde de capacitatea guvernelor, companiilor și cetățenilor de a adopta un model de mobilitate mai curat și mai durabil, fără a neglija progresele în tehnologia transporturilor și colaborarea dintre toate sectoarele implicate.