Fiind Spania a locul de sus În turismul mondial, plajele sale găzduiesc mii de turiști în fiecare an, care, din păcate, lasă o amprentă nedorită asupra mediului. Printre cele mai vizibile efecte se numără și creșterea poluarea cu plastic, o problemă care afectează nu doar coastele Spaniei, ci și oceanele din întreaga lume. Cantitatea uriașă de deșeuri, în special de plastic, pe care o generează oamenii pune în pericol viața marine și sănătatea planetei noastre.
O imagine tipică a verii în Spania arată o lungă procesiune de oameni, încărcați cu umbrele, prosoape, jucării și alte articole de unică folosință care ajung adesea pe plaje ca deșeuri. În timp ce turismul este un motor economic important, această activitate contribuie la creșterea unei crize globale de poluarea cu plastic în oceane. De fapt, se estimează că în fiecare an mai mult de 8 milioane de tone de plastic Sfarsesc in mare.
Vara pe plajele spaniole: un punct critic
În timpul verii, numărul persoanelor care vin pe plajele spaniole crește exponențial. Acești turiști caută să se bucure de mare și de soare, dar mediul natural suferă consecințele impactului uman. Umbrelele, sticlele de apă și ambalajele alimentare sunt doar câteva dintre deșeurile văzute în nisip. Cu toate acestea, una dintre cele mai mari probleme este aceea mulți turiști nu își iau gunoiul cu ei.
La sfârșitul zilei, când turiștii pleacă, ceea ce rămâne pe plaje este un amestec de gunoaie, majoritatea din plastic. Se estimează că o mare parte din aceste deșeuri ajung să fie spălate în mare, alimentând criza în creștere a poluării oceanelor. Acest comportament iresponsabil al unor turişti este unul dintre numeroşii factori care contribuie la această problemă.
Plasticul din oceane: un poluant persistent
Marea preocupare cu privire la plasticul din oceane este aceea nu se descompune ușor. În timp ce alte tipuri de deșeuri se pot degrada în timp, plasticul persistă zeci de ani, dacă nu secole, în apă. Chiar și atunci când se fragmentează, o face în particule din ce în ce mai mici numite microplastice, care sunt la fel de nocive pentru ecosistemul marin. Microplasticele au fost deja detectate în corpurile peștilor și ale altor organisme, iar unele au ajuns chiar și în lanțul trofic uman.
Deși plasticul plutește, nu rămâne la suprafață la infinit: în timp se scufundă și se acumulează pe fundul mării, creând noi probleme. Potrivit unor studii recente, oceanele găzduiesc până la 150 de milioane de tone de plastic, estimându-se că până în 2050 va fi mai mult plastic decât pești în mare.
- Plasticele mari, cum ar fi sticlele și pungile, pot dăuna în mod direct animalelor marine prin încurcarea lor sau prin ingerare.
- Microplasticele, la rândul lor, reprezintă o amenințare invizibilă, dar periculoasă, deoarece pot fi ingerate de organisme microscopice precum planctonul, afectând întregul lanț trofic.
Insule de plastic: o realitate alarmantă
Plasticele nu sunt distribuite uniform pe tot oceanul. Curenții marini trage aceste deșeuri plutitoare către zone specifice, formând acumulări mari numite insule din plastic. Poate cel mai cunoscut este Great Pacific Garbage Patch, o întindere de plastic plutitor estimat că acoperă 1.6 milioane de kilometri pătrați.
Aceste insule nu sunt doar locuri inestetice, ci reprezintă și o amenințare serioasă pentru biodiversitatea marine. Peștii, țestoasele și păsările confundă plasticul cu hrana, ceea ce le face să le consume în mod masiv. În multe cazuri, aceste specii pier din cauza blocajelor intestinale sau a altor complicații rezultate în urma ingerării materialelor plastice.
Impactul asupra faunei marine
La faună marină Este una dintre cele mai mari victime ale poluării cu plastic. Specii precum țestoasele, delfinii și păsările sunt în pericol constant. Un studiu al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) a dezvăluit că peste 1.300 de specii marine sunt afectate de plastic, fie prin ingerarea lor, fie prin prinse în ele.
Un raport recent al Fundației Ellen MacArthur estimează că până în 2050 va fi mai mult plastic decât pește în oceanele noastre dacă nu luăm măsuri drastice acum. În plus, substanțele chimice conținute în materialele plastice, precum bisfenolii și ftalații, pot fi eliberate și ajung la fauna marină, afectându-le sănătatea și reproducerea, ceea ce are consecințe în lanțul trofic care ne afectează și pe noi, oamenii.
Acțiuni și soluții pentru combaterea crizei plasticului
În ciuda gravității situației, există soluții pentru a remedia paguba. Unul dintre cele mai notabile proiecte este Curățirea Oceanului, care urmărește să elimine 50% din plasticul din oceane în doar 10 ani. Folosind bariere plutitoare, plasticele sunt canalizate către zonele de colectare pentru eliminarea ulterioară.
În plus, datorită legislației Uniunii Europene, țările membre iau măsuri pentru a interzice plasticul de unică folosință, cum ar fi paiele și paharele de unică folosință. Acesta este un pas crucial, având în vedere că plasticul de unică folosință reprezintă o mare parte din deșeurile care ajung în ocean.
Pe lângă acțiunile guvernamentale, educația și conștientizarea populației sunt esențiale. Noi, cetățenii, trebuie să fim responsabili să ne luăm înapoi deșeurile și să nu le lăsăm în nisip. De fapt, 80% din deșeurile din ocean provin din surse terestre, ceea ce arată că acțiunile noastre pe uscat au un impact direct asupra calității apei.
Fiecare mic efort contează. De la evitarea utilizării materialelor plastice până la participarea la inițiativele de colectare a deșeurilor, cu toții putem contribui la atenuarea crizei plasticului. Deși lupta este dură, cu educație, tehnologie și angajament global, oceanele noastre încă se pot recupera.